Era odata o tainica gradina
Em Bm e
Era odat-o tainică grădină, În care Domnul se ruga plângând,
Am b e b e
Şi faţa Lui, cea plină de lumină, Era-ntristată până la mormânt.
De multe ori pe faţă El căzuse, Şi se ruga cu mult amar nespus;
“Să treacă Tată, să nu beau paharul!“Paharul suferinţei lui Isus.
În Ghetismani, grădină neuitată În tine plânge Domnul cu amar –
Şi-apoi se-mbracă-n haina umilinţei,Şi-şi pregăteşte drumul spre Calvar.
O, Ghetismani, grădina neuitată,Tu ai văzut durerea lui Isus,
Pe Iuda, când a sărutat o dată Pe Domnul strălucirilor de sus !
O, Ghetismani aş vrea să fiu în tine,Să văd şi locul unde El a plâns;
Să plâng şi eu, cu lacrimi şi suspineSă plâng, căci pentru mine El a plâns.
Până în acest moment nu au fost adăugate comentarii.
Statistici
- Vizualizări: 9445
- Export PDF: 16
Opțiuni
Romani 1:4 iar în ce priveşte duhul sfinţeniei, dovedit cu putere că este Fiul lui Dumnezeu, prin învierea morţilor, adică pe Isus Hristos, Domnul nostru,