1. Chiar de am, în faţa mea, uși închise
Şi zadarnic bat sperând la un răspuns,
Gândul că m-ai părăsit se-ntipărise
În sufletul meu şi Doamne m-am ascuns.
Sunt zdrobit din luptele ce le-am avut
Nu mai văd, 'naintea mea, a Tale urme
Când acei din jur îmi spun că Te-am pierdut
Şi zadarnic vor nădejdea să mi-o curme.
R: /:Eu aleg să cred în Tine
Chiar de munții s-ar muta.
Pacea ce o am în mine
Nimeni nu mi-o va lua.
Zborul meu nimic nu-l frânge,
lar când drumul este greu,
Capul mi-l aplec în taină,
Liniştit, la pieptul Tău. :/
2. Chiar de zorile îmi par îndepărtate
Bucuria mea în noapte a dispărut,
Ochii-mi umezi de lacrimi necurmate
Din atâtea răni ce-adesea au durut.
Nu pot fi învins chiar dacă-s frânt ades,
Prăbuşit, de-aş fi, să zac neputincios,
Vine-o zi când rodul meu va fi cules,
Pân-atunci alerg, aştept şi spun voios.
Romani 1:4iar în ce priveşte duhul sfinţeniei, dovedit cu putere că este Fiul lui Dumnezeu, prin învierea morţilor, adică pe Isus Hristos, Domnul nostru,