1. Când în lume suferinţa era la culme,
Când speranţa celor mai mulţi s-a terminat
Atunci, la împlinirea vremii
Isus Hristos s-a întrupat

R: Să-I cânte tot pământul lui Dumnezeu
Că a trimis la noi pe Fiul Său
El a venit ca să ne mântuiască
S-aducă pace şi să ne izbăvească

2. Tronul de rege l-a lăsat în cer
Şi pentr-o clipă om a devenit
Ca să îmi schimbe suferinţa-n slavă
Şi să-mi dea harul să fiu mântuit

3. Aşa s-au scurs de-atunci multe veacuri
Şi oamenii l-au uitat pe Prunc
Dar a rămas o rămăşiţă-aleasă
Care-L iubeşte cântându-I orişicând: