1. În grădina Edenului, Adam singur era
Şi din toate ce avea, totuşi ceva îi lipsea

R: Nici susurul blând din codri
Nici chiar parfumul florilor
Nici ciripitul cel mai dulce
Nu îi umplea acest gol

2. Dumnezeu a observat, că omul de El întocmit
Cu toată splendoarea din Eden, nu era împlinit

3. Şi din coasta lui Adam, Domnul a întocmit
Femeia prin care de atunci, omul a fost împlinit

R: Şi susurul blând din codri
Chiar şi parfumul florilor
Şi ciripitul cel mai dulce
Toate se îmbinau uşor

R: /: Şi de atunci orice familie
Ce se formează pe pământ
Dacă îl au pe Domnu-n viaţă
Au fericire orişiunde sunt: /