1. Când rătăceam prin astă lume
Îndepărtat de casa mea
însetat şi fără pâine
salvare am căutat.
Nici ajutor, nici alinare
nicăieri nu am găsit,
dar m-am rugat, şi-o mână tare
din adânc m-a izbăvit.

R: Azi mă întorc la Domnul trecutul părăsind,
Pe căile Lui sfinte mă va călăuzi
Înspre Ţara mea, Ţara mea,
În care doresc să trăiesc
Eu mă încred în Domnul şi nu privesc ‘napoi
Ci merg tot înainte, cât lupta e în toi,
Înspre Ţara mea, Ţara mea păşesc.

2. Din depărtări ‘mi zăresc căminul
şi încep s-alerg spre el,
în pustiu e greu suspinul,
nu-s bucurii defel.
Dar Cineva în prag m-aşteaptă,
fericit ‘n braţe mă ia,
e El, e al meu Tată,
deschisă-i poarta larg.

R: Azi mă întorc la Domnul trecutul părăsind,
Pe căile Lui sfinte mă va călăuzi
Înspre Ţara mea, Ţara mea,
În care doresc să trăiesc
Eu mă încred în Domnul şi nu privesc ‘napoi
Ci merg tot înainte, cât lupta e în toi,
Înspre Ţara mea, Ţara mea păşesc.