1. Se întreabă pământul cum de azi cerul
Este-așa tăcut.
Unde-i oare dreptatea să-mpiedice moartea,
Unde s-a ascuns ?

B: Se-ntărâtă oamenii, se-nspăimântă demonii,
Printre bice, însângerat, ochii Săi au luminat.
Cine oare a știut că Acel sărman bătut
E Isus ?

R1: Credeam atunci că e lovit,
Pierdut pe veci și părăsit, pe veci zdrobit.
Dar El purta durerea mea,
Atunci când crucea I-a fost grea, El mă iubea !
Mă iubea !

2. Cu o cruce în spate, alungat din cetate,
Ei L-au condamnat.
Printre lacrimi cu sânge, ce inima-ți frânge,
El n-a renunțat.

B: Cu piroane L-au străpuns, ca un miel stătea Isus,
Când pământul tremura, boldul morții învingea.
De pe cruce, în mormânt, toți credeau ca e înfrânt,
Dar a-nviat !

R2: /: Hristos din morti a înviat,
Iubirea Lui a triumfat, cu-adevărat !
E viu și astăzi printre noi
Ridică oameni din nevoi, Isus Hristos !
E cu noi ! :/
A-nviat !