1. Omule dacă ai tu tot ce inima ţi-ar dori,
Glorii mari sau spiţă aleasă, să fii cel mai în bogăţii.
Tot ce pofteşti şi ce iubeşti. toate să le dobândeşti,
Dar viaţa ta şi drumul tău cum îl sfârşeşti?

R1: Pe calea aceasta îngustă nu este aşa uşor.
Nu poţi merge pe ea fiind cu Isus şi cu lumea.
Căci toate-s trecătoare şi se duc ca şi un nor,
Dar nu uita: ce faci cu mântuirea?

2. Să fii dorit şi însemnat pe acest Pământ,
Şi cu Isus să nu fi legat un sfânt legământ.
El îţi mai dă o vreme acu, nu mai zăbovi,
Nu aştepta, nu amâna, nu te mai gândi.

R2: /: Poţi să ai pe acest Pământ doar aur şi avuţii,
De nu l-ai căut pe El, acestea nu te-or mântui.
Poţi să alergi şi să aduni din zori şi până-n apus,
Dar ce-ai făcut, de nu-L ai pe Isus? :/

3. Încă mai este un loc şi pentru tine de ai veni
Să te apleci şi să îţi plângi amarul inimii.
În sfârşit şi tu să vezi ce ai câştigat,
Un rai etern şi nu o lume de păcat.

R3: /: O amicul meu ce asculţi chemarea lui Isus,
Ia aminte şi priveşte la Domnul Isus.
Nu mai sta lipit de bogăţii şi de Pământ,
Să fii şi tu cu El în raiul sfânt. :/