1. Știți voi ce e adunarea-n care ați venit?
E locașul de-nchinare, locul pregătit.
Știți voi oare ce sunt frații din locașul sfânt?
Ei sunt rodul din Golgota pe acest pământ

R1: /: Aici ei se roagă, inima si-o leagă
Și-ntr-o singură simțire ruga-nalță-n sus,
Cerul se deschide și cu drag privește
Înspre cei născuți de Domnul, frații lui Isus. :/

2. Când trecem prin încercare, noi aici venim,
Suferința și-ncercarea ni le-mpărtășim.
Când durerea e prea mare iar unu-i mai slab,
Atunci toată adunarea într-un singur glas.

R2: /: Ne-adunăm toți frații și-L chemăm pe Domnul,
Pe Acela care poate să dea ajutor.
Dumnezeu coboară și ruga ne-ascultă
Și cu drag îl cercetează pe al său popor. :/

3. Eu, trecând prin încercare, mă simt obosit,
Atunci toata adunarea-n rugi m-a sprijinit,
Când am fost în suferință, frații s-au rugat,
Domnul le-a ascultat ruga si m-a vindecat

R3: /: Eu am plâns cu frații, ne-am rugat cu toții
Și pe medicul cel bun noi toți L-am implorat.
Boala și durerea și toată-ntristarea
Domnul cu a Sa-ndurare mi le-a-ndepărtat. :/

4. Acum noi suntem în casa cea de pe pământ
Până vom ajunge-n ceruri, în locașul sfânt.
Binecuvântați pe Domnul, cei iubiți de El,
Căci el ne poartă povara și ne duce-n cer

R4. /: Iar aici, cu toții, să plângem cu frații,
Să luptăm, să ne-adunăm și să ne mângâiem,
Să-L chemăm pe Domnul, Dumnezeul slavei,
Să cinstim numele Său, cu toți sa-L lăudăm. :/