1. Iartă-mă, iartă-mă, iartă-mă,
Dumnezeul meu,
/: pentru gândul nesfințit,
pentru patimă-n privit,
pentru vorba fără har,
Doamne, iartă-mă Tu iar! :/

2. Iartă-mă, iartă-mă, iartă-mă,
Dumnezeul meu,
/: pentru timpul meu trecut,
fără rodul ce l-ai vrut,
fără dragostea cu jar,
Doamne, iartă-mă Tu iar! :/

3. Iartă-mă, iartă-mă, iartă-mă,
Dumnezeul meu,
/: pentru felul meu firesc,
printre oameni când pășesc,
pentru traiu-mi în zadar,
Doamne, iartă-mă Tu iar! :/

4. Iartă-mă, iartă-mă, iartă-mă,
Dumnezeul meu,
/: pentru nevegherea mea
de-a rămâne-n voia Ta,
pentru tot ce-a fost murdar,
Doamne, iartă-mă Tu iar! :/

5. Iartă-mă, iartă-mă, iartă-mă,
Dumnezeul meu.
/: Doar iertarea ce mi-o dai,
îmi păstreaz-al păcii rai
și mă zboară iar și iar,
Doamne-n veșnicu-Ți hotar! :/

I: Cântările Harului, volumul 6, cântarea 328.