1. Într-o zi pe Ieremia Domnul îl înștiințează
La olar să meargă-n casă ca să vadă cum lucrează.
El s-a dus, văzu pe roată vasul ce nu izbutise,
Dar curând o altă formă și alt vas din el făcuse.

R: /: Tot la fel noi suntem lutul,
Însă Domnul e Olarul.
/: Să lăsăm să prelucreze vasul
Ca să curgă harul. : /

2. În castele și-n palate nu sunt vase doar de aur,
Sunt de-argint, de lemn, țărână, ce nu-s toate din tezaur.
Întrebuințate-s toate, dar nu în aceleași zile.
Sunt de cinste, de ocară, lăudate sau umile.

3. Dac-un vas se curățește Domnul face vas de cinste,
Îl albește, îl sfințește spre-a fi de foloase sfinte.
Vasul nu-ntreabă olarul cum e prelucrat să-i spună,
Domnul face vas destoinic pentru o lucrare bună.