1. Dacă simţi că n-ai plăcere
să te rogi şi să veghezi,
ai în tine o cădere.
Aminteşte-ţi şi-ai să vezi!
Pocăieşte-te în grabă
înaintea lui Isus,
/: rana ta duios ţi-o leagă,
și-ţi dă harul Său nespus! :/

2. Dacă simţi o îndoială,
și ţi-i duhul apăsat,
ai în tine-un semn de boală!
Aminteşte-ţi: e-un păcat!
N-amâna, ci-n pocăinţă,
vino la Isus acum,
/: El ţi-aduce-a ta fiinţă
pe-al iertării Sale drum! :/

3. Dacă simţi în piept slăbie,
și privirea ţi-e spre lut,
ai în duh necurăţie!
Aminteşte-ţi: ce-ai făcut?
Şi de unde-a fost căderea,
să te-ntorci iar la Hristos!
/: El să-ţi fie-n veci plăcerea,
și-ţi va da un cer frumos! :/

I: Cântările Harului, volumul 10, cântarea 296
”Aduți aminte de unde ai căzut, pocăiește-te și întoarce-te la faptele tale dintâi.”
Apocalipsa 2:5.