1. Înger alb din Cerul sfânt,
Se coboară pe pământ,
/: Veste mare aducând,
Despre Mesia cel blând. :/

2. Cum smerit S-a întrupat,
Să ne scape de păcat,
/: Și cum ceru-a părăsit,
Căci atâta ne-a iubit! :/

3. Loc în lume n-a avut,
Domnul Cel făr-de-nceput,
/: Ieslea boilor l-a fost,
Leagăn sfânt şi adăpost! :/

4. Azi din nou, Isuse blând,
Vii la noi ca oarecând,
/: Ieslea inimii ne-o cei,
Ca să-i simţi căldura ei. :/

5. Să-i aduci ca dar frumos,
Cerul Tău prealuminos,
/: S-o sfinţeşti s-o faci un rai,
Ca în ea pe veci să stai! :/

I: Cântările Harului, volumul 1, cântarea 95