1. Să răstignești urechea mea
Pe lemnul ușii Tale,
Pecetea Ta s-o port așa,
Pe trupul meu și-n carnea mea,
Întreaga vieții cale.

R: Aleg de-acum robia Ta
Cu frângerea de sine
Și să rămân așa aș vrea,
Nevrednic rob în casa Ta,
Să nu ies de la Tine.

2. Să fiu cu umerii în jug,
Sub sarcina Ta bună.
Să strâng cu mâinile de plug,
S-ascult la glasul Tău din rug,
Cu dorul la cunună.

3. Prin arșiță și ploi arând
În Țarina Ta sfântă,
Cu harul ne-nțeles în gând,
Să pun sămânța Ta plângând,
Când inima mea cântă!

4. Și-apoi, când seara, pe colini,
E ziua mea apusă,
De am să vin cu snopi puțini,
Să vadă ochii Tăi divini,
Urechea mea străpunsă.