1. De când era-ntuneric şi nu se luminase
După o noapte lungă de chin şi de amar
Pe-ngusta cărăruie, zorită şi cu teamă
Dar plină de speranţă, Maria-aleargă...

2. Pe crestele-nverzite adie vântul lin
Şi-un cânt de păsărele şi-un murmur de izvor
Privighetorile se-ntrec în cântare
Iar florile îşi lasă parfumul pe cărare!

3. Dar iat-o pe Maria la mormânt
Cum plânge şi-i îndurerată
Ea a găsit mormântul gol
/: Şi piatra-i răsturnată: /

S: Femeie, i-a zis Isus, de ce plângi? Pe cine cauţi?
Ea a crezut că este grădinarul şi i-a zis: Domnule, dacă l-ai luat, spune-mi unde l-ai pus şi mă voi duce să-l iau

4. Maria! o strigă Domnul
Cu-atâta duioşie te-am salvat
Eu sunt învăţătorul tău
Eu ţi-am salvat viaţa din chinul cel mai greu

5. Maria Magdalena, cu vasul de-alabastru plin de nard
Maria, despre tine s-ar spune orişiunde în lume
Că tu eşti prima căreia Domnul s-a arătat

6. A-nviat Isus, viaţa lumii
Cine-a putut să stea în calea Lui?
În ceruri îngeri cântă osanale
El a-nvins moartea prin Golgota!

C: Aleluia, Amin!