1. Doi ochi te însoţesc neîncetat;
Oriunde calci pământul tulburat,
Chiar vremurile când se vor schimba
Și îndoiala umple viața ta.

R: Ochii sfinţi ai Tatălui Ceresc
Sunt aceia care te-nsoțesc!

2. Chiar dacă lumea ce-o străbați mereu,
Îţi pregăteşte un necaz mai greu,
Fii bucuros şi-n suflet liniştit,
Că eşti sub ochii Tatălui iubit!

3. Ce mângâiat ar trebui să fii
În cuget, când tu, prin credinţă, ştii
Că Domnul e cu Tine pe deplin,
Și-ți pregăteşte-un viitor senin!

4. Tu nu uita: şi-n veri şi-n ierni cu ger,
Eşti sub privirea Tatălui din cer.
Când drept alergi, ori eşti adânc căzut,
De ochii Tatălui tu eşti văzut!

5. Şi seara când te culci în patul tău
Cu ochii Lui te scapă de cel rău.
Iar dimineața te salută blând.
Aşa sunt ochii Tatălui! - Oricând.

I: Cântările Harului, volumul 10, cântarea 29.