1. Încrezător și fără griji am părăsit chemarea,
Căminu-n care am crescut și am ales umblarea.
Am zis că sunt mai fericit cu propria-mi gândire,
Am cheltuit tot ce-am primit purtare și iubire.
R: Sunt fiul Tău cel rătăcit, mă-ntorc acum acasă.
Zdrobit, pribeag și umilit dar nimănui nu-i pasă.
Ești singurul ce mă primești și Te gândești la mine.
Doar rob să-ți fiu o Domnul meu vreau să rămân cu Tine.
2. Umblând prin lumea de păcat m-am rătăcit pe cale
Plăceri de-o clipă-am câștigat ducându-mă în pierzare.
Azi stau și plâng tot ce-am pierdut cămin și îmbrățișare
Mă întorc la tine Tată Sfânt, Tu poți să-mi dai iertare.
R: Sunt fiul Tău cel rătăcit, mă-ntorc acum acasă.
Zdrobit, pribeag și umilit dar nimănui nu-i pasă.
Ești singurul ce mă primești și Te gândești la mine.
Doar rob să-ți fiu o Domnul meu vreau să rămân cu Tine.
3. Cu brațul Său El m-a cuprins și un sărut! Ce dulce!
Să stai la pieptul Său milos eu sunt murdar, El plânge.
Cu glasul Său blajin mi-a spus: „Ești fiul meu și gata.
Ai fost pierdut și te-am găsit de astăzi sunt tot Tata.”
R: /:„Ești fiul Meu rătăcitor, azi te-ai întors acasă.
Ai fost lovit și umilit, Eu Te-am primit la masă.
Să stai cu Mine veșnic vreau, nimic nu te mai leagă.
La pieptul Meu, fiu regăsit, să stai o viață-ntreagă” :/