1. Primul cânt de nuntă, vers melodios,
ce s-a auzit vreodată pe acest pământ,
l-a cântat Adam femeii pe un câmp frumos,
cândva în răcoarea zilei, în eternul sfânt

R: Doamne, ce minune, iată, în sfârșit,
după multă așteptare dorul împlinit
În sfârșit, ce fericire, nu mai sunt de-acum
fără ajutor și singur pe-al vieții drum

2. Plin de bucurie, cât de minunat,
într-un strai de sărbătoare totu-i îmbrăcat
Mai frumos ca altădată totul adia,
iar Adam privind femeia fericit cânta

3. Marea bucurie încă n-a-ncetat
cântul frumos de nuntă sună minunat
Și va răsuna prin veacuri până la sfârșit
când îl vom cânta la nunta Mirelui iubit

R: Cânt de fericire sus în cer va fi,
când venind pe nori mireasa El și-o va răpi.
Vom cânta uniți cu sfinții-n slava cea de sus
cântecul frumos de nuntă Mirelui Isus.