1. Mai întărește-mi inima odată
Și șterge-mi lacrima de dor
Fă-mă să simt iubirea Ta de Tată
Și dă-mi aripi spre Cer să pot să zbor
Mai întărește-mi duhul plâns în mine
Și vezi de-i obosit și înlăcrimat
Strânge-l la piept sau ia-l cu Tine
Să uite greul, să fie mângâiat

R: Tu ai plâns cu mine în odăiță
Înlăcrimat când mă-ntâlneai
Te-apropiai de a mea ființă
Și la pieptul Tău mă mângâiai
Deși Ți-am spus ia-mă la Tine
Tu încă mă ții pe pământ
Dar știu că tot ce faci e bine
De-aceea rabd, mai plâng și cânt

2. Mai întărește-mi pasul meu pe cale
Condu-l doar Tu, Păstor iubit
Iar eu smerit să trec prin vale
Până în locul ce Tu L-ai pregătit
Mai lasă o rază Sfântă de lumină
Peste-al Tău rob, netrebnic, ne-nsemnat
Și inima de dor Tu o alină
Căci Tu ești tot ce aștept și am așteptat

3. Privește-mi trupul sfâșiat de greul
Ce-l port mereu în inimă și gând
Ridică-mă să pot privi doar Cerul
Când fața mea-i plecată la pământ
Ascultă-mă Părinte al îndurării
Și azi Te rog întinde-Ți mâna Ta
Căci simt că toată întunecimea zării
Isuse e împotriva mea. .

C: Mi-ai încercat inima cu durere
Și ai zdrobit-o în mâna Ta mereu
Nici nu știu ce-aș mai putea a-Ți cere
Să-mi ștergi lacrimile, să îmi dai mângâiere
Să mă scapi de zile sau nopți grele
Nu, ci vin plângând, cerându-Ți doar putere
Să-mi pot sfârși lucrarea, oricât, oricât mi-ar fi de greu! !