1. Ca fumul tămâiei ce-nalță ființa
Arzând pe altarul iubirii de Tin’
/: Căci numai prin Tine, eu am biruința
În vremii de răscruci, de amar și suspin :/

2. Te laud pentru felul, cum mi-ai croit viața
Căci Tu ai fost cu mine și m-ai călăuzit
/: De nu era vântul, nu-Ți vedeam, Doamne, fața,
De nu era Duhu-Ți, de mult aș fi pierit. :/

3. Stârnit-ai furtuna, să pot vedea mai bine
Că ești mai puternic, decât Te-am cunoscut
/: Trimis-ai Tu vântul, ca tot mai lânga Tine
Să-mi țină ființa, căci mult m-ai iubit. :/

4. Ce-aș fi dacă nu Te-aș avea pe Tin’ în lume
De nu mi-ai fi scutul, în vremi de furtuni
/: Amarul vieții, o, Doamne, cui l-aș spune
Și cum cânta-voi imnuri, să-Ți spun cât ești de bun? :/

5. Te laud cu tot ce e astăzi viu în mine
Căci viața mi-e din Tine și numai Tu mi-o ții.
/: O, fă-mă ca pe-o harpă, dar numai pentru Tine
Acum în valea morții și atunci când ai să vii. :/