1. O, cum ştii Tu să-Ți coperi faţa
și strălucirea să-Ți ascunzi,
/: când vrei să Te cuprinzi în gândul
de care vrei să Te pătrunzi! :/

2. Cum poţi să-Ți strângi nemărginirea
să-ncapă-n duhul mărginit,
/: în care vrei să Te dezvălui
prin saltul spre desăvârşit! :/

3. Şi cum ne-nveţi că-n vremea zilei
știm doar puţinul ce-l privim,
/: că noaptea doar ne desfăşoară
Nemărginirea ce-o trăim! :/

4. De unde-am şti ce lumi, ce taine
ne-nconjor bănuite-abia,
/: de n-ar fi noaptea să le-arate
și moartea să ni le redea. :/

I: Cântările Harului, volumul 3, cântarea 32.
Autor text: Traian Dorz.