1. Cu-ncrederea-n iubirea şi mila Ta, Isus,
de Tine mă apropii, când duhul mi-e răpus.
Să mă-ntăreşti prin harul cel pururi neschimbat,
să pot din nou pe calea-Ți s-alerg înviorat.

2. Mai veghetor şi harnic să pot trăi apoi,
să fiu un sprijin celor căzuţi în mari nevoi,
să-i 'nalţ spre mântuire, să le slujesc ca far,
să afle şi ei drumul spre-al vieţii Tale har.

3. Cu-ncredere-n puterea şi biruinţa Ta,
mi-ndrept spre Tine ruga, când sunt în lupta grea.
Cu armătura sfântă, prin Duhul, să mă-mbraci,
și orice legătură străină să-mi desfaci.

4. Lumina biruinţei s-o pot 'nălţa mereu,
pe cruce ţintuindu-mi ne-nduplecatul eu.
În mine să se-arate oriunde pe pământ
Isuse voia-Ți sfântă şi viul Tău Cuvânt.

I: Cântările Harului, volumul 3, cântarea 35.