1. Pe cărarea Ta să-mi ţii
zilnic, Doamne, paşii mei,
urma paşilor Tăi vii
să Ți-o simtă-ntruna ei.
Să nu calce drum străin
niciodată pe pământ,
ori de-i nor, ori de-i senin,
să-Ți urmeze drumul sfânt.

2. Înspre cerul Tău slăvit
ochii să-mi îndrepţi mereu,
să Te văd mai limpezit,
scump Mântuitorul meu.
Chiar când ei setoşi ar vrea
să privească-n lume jos,
Tu, în îndurarea Ta,
du-i spre cerul luminos!

3. În Cuvântul Tău de har
viaţa-ntreagă să-mi păstrezi,
și când vine-un duh hoinar,
prin el să mă-nştiinţezi.
Să nu pot nicicând, Isus,
Ție să mă-mpotrivesc,
ci mai blând şi mai supus,
voia Ta s-o-nfăptuiesc.

I: Cântările Harului, volumul 3, cântarea 37.