1. În veci noi n-am vedea pe Tatăl
Când prin Hristos nu L-am privi,
Căci focul Feţei Lui ne-ar arde,
Și strălucirea-I ne-ar orbi!

R: Pe Dumnezeul cel ascuns,
doar Fiul singur L-a pătruns,
de nu vrei să-L cunoşti prin El,
în veci nu-L vei putea altfel!

2. Noi n-am putea-ntâlni pe Tatăl,
Și slava Lui de ne-ndurat,
De n-ar fi Fiul Său prin care
Ni S-a făcut apropiat!

3. El stă-n lumină orbitoare,
Și-n foc de mii de sori aprins
Și-n slavă negrăit de sfântă,
De nepătruns şi necuprins!

4. Căutaţi-L prin Hristos pe Tatăl
Și Duhul vă va lumina,
Căci cine prin Hristos nu-L caută
În veci nu-L va putea afla.

5. O, numai Fiul Său cel dulce,
Ni L-a putut descoperi,
Că-n veci noi n-am avea pe Tatăl
Când pe Hristos nu L-am primi!

I: Cântările Harului, volumul 1, cântarea 309.
Autor text: Traian Dorz.