1. Să nu Te părăsesc pe Tine
Mântuitorul meu slăvit,
/: Chiar dac-ar trebui pe lume,
Să părăsesc tot ce-am iubit. :/

2. Să-mi pot chiar părăsi părinţii,
Și casa-n care m-am născut,
/: Pe Tine însă niciodată,
Nici chiar pe-un drum necunoscut. :/

3. Să pot să mă despart de locuri,
Și lucruri cât mi-ar fi de dragi,
/: De Tine însă niciodată,
Pe orişiunde mă atragi. :/

4. Să pot lăsa fiinţe scumpe,
Și tot ce-aveam de preţ, să Ias,
/: Pe tine însă niciodată,
Ci să-Ți urmez cu orice pas! :/

5. Aceasta mi-e şi rugăciunea,
Și teama inimii mereu,
/: Să nu Te părăsesc pe Tine,
În veci Mântuitorul meu! :/

I: Cântările Harului, volumul 2, cântarea 212.
Autor text: Traian Dorz.