1. Ce minunat eşti în lumina
Cerească-n care ni Te-araţi,
/: Când fericit răsfrângi iubirea-Ți
În ochii cei mai preacuraţi. :/

R: Ce minunat, ce minunat,
Isus, cu Tine totu-i minunat.

2. Ce minunat eşti în tăcerea
De dup-al rugăciunii har,
/: Când tot pământul 'l-nveşmântă
Al cerurilor nehotar. :/

3. Ce minunat eşti pretutindeni,
Prin raze şi-armonii plutind,
/: Ale iubirii Tale unde
Cu mii de brațe ne cuprind. :/

4. Ce minunat eşti în fiorul
Ce-n inimi îl simţim la fel,
/: Când nu ştim dacă-n noi e cerul
Sau dacă noi suntem în el. :/

5. Ce minunat poţi fi pe toate
Cărările ce-n noi pătrunzi,
/: Dar ce-ntuneric e-n prea multa
Lumină-n care ni Te-ascunzi! :/

I: Cântările Harului, volumul 3, cântarea 292.
Autor text: Traian Dorz. Refren: Nicolae Moldoveanu.