1. Se duce-n toată lumea vântul,
Vestind a-Tale-adânci iubiri,
Purtând a-Tale dulci miresme,
Doar eu să nu merg nicăiri?

2. Şi soarele pe lumea-ntreagă
Vărsându-şi strălucirea lui,
Vorbeşte despre-a Ta Lumină
Doar eu să nu spun nimănui?

3. Şi ploaia peste tot pământul
Ducând belşug în orice loc,
Vesteşte marea-Ţi bunătate
Doar eu să n-o vestesc deloc?

4. Şi tunetul trecând pe-ntinderi
Vesteşte de Tăria Ta,
De judecata Ta cea dreaptă,
Doar eu să nu vorbesc de ea?

5. Şi întunericul vesteşte
Că-n lume toate-odată-apun,
Spre-a se renaşte iarăşi toate,
Doar eu aceasta să n-o spun?

6. În lume toate, toate, toate
Te preamăresc pe Tine-n veac,
O, Dumnezeul meu Cel veşnic,
Doar eu să tac? Doar eu să tac?

I: Cântările Harului, volumul 3, cântarea 293.
Autor text: Traian Dorz.