1. Fă-mă arc în mâna-Ţi sfântă
Doamne, pentru viaţa toată,
iar iubirea Ta divină
fie-mi necurmat săgeată.
Pentru veşnicia-ntreagă,
pentru cer şi fericire,
să vânezi, prin mine-ntruna
suflete spre mântuire.

2. Fă-mă hartă neadormită
în dumnezeiasca-Ţi mână
iar în corzile-i de raze
doar iubirea să rămână.
Să răsune pretutindeni
armoniile-i frumoase,
ca prin ele, pentru Tine,
suflete să fie-atrase.

3. Fă-mă foc aprins din jertfa
Golgotei - să ard pe-altarul
dragostei ce-aduce-n inimi
Evanghelia şi harul.
Fă-mă tot ce vrei, Isuse,
ca să pot sluji mai bine
slavei Tale şi lucrării
rânduirilor divine.

I: Cântările Harului, volumul 3, cântarea 314.