1. Când iubirea-i arzătoare
darul mic îl creşte mare,
şi-l înalţă luminând,
ca să-l vadă toţi oricând,
R1: Când iubirea este plină,
orice inimă-nsenină;
focul ei strălucitor
nimiceşte orice nor.
2. Când iubirea este trează
nu vorbeşte ci lucrează,
şi nu fuge când e greu,
Ci-şi dă viaţa ei mereu.
R2: Când iubirea este-ntreagă
nu robeşte, ci dezleagă;
ea nu cere nimănui,
dar dă tot şi dă oricui.
3. Când iubirea-i luminoasă
pentru toţi ea are casă.
Harul ei mângâietor
şi-L revarsă tuturor.
R3: Când iubirea e curată
adevărul pururi cată
şi conduce ne-ndoios
pe oricine la Hristos.
I: Cântările Harului, volumul 3, cântarea 126