1. Zidesc Cetatea Ta în mine,
Stăpâne, Doamne, necurmat
și zi de zi să-i crească zidul,
/: prin har - cu ceea ce mi-ai dat :/

2. Oricât de mulți ar fi vrăjmașii
și-oricât se vor împotrivi,
privind Ia Tine, merg-nainte,
/: prin harul Tău eu pot zidi. :/

3. Nu după-un plan făcut de oameni,
nici după-ndemn și gând firesc,
ci după planul cel din Tine,
/: prin har, mereu vreau să zidesc. :/

4. Zidesc Cetatea Ta în mine,
să-Ți placă-n ea pe veci să stai,
să ardă pe altar iubirea
/: și adevărul fie-i grai. :/

I: Cântările Harului, volumul 7, cântarea 224