1. Numai Cuvântul Tău mă face
să-mi pot vedea păcatul meu,
ca să-mi 'noiesc mărturisirea
Şi pocăinţa mea mereu.
Numai Cuvântul Tău mă poate
sub cruce-ngenunchea plângând,
să-mi pot afla despovărarea
şi pacea inimii-ascultând.

2. Numai Cuvântul Tău mă creşte
senin, puternic şi smerit,
de-orice păcat şi neascultare
și de-orice rătăciri ferit.
Numai Cuvântul Tău mă poartă
curat prin orişice noroi,
dând luptei mele spre sfințire
mereu puteri şi haruri noi.

3. Numai Cuvântul Tău cel dulce
alină sufletul meu când
chiar de la cei mai dragi se-ntoarce
îndurerat şi sângerând.
Numai Cuvântul Tău îmi face
dreptatea-atunci când prea lovit
mă-ntorc mereu de pretutindeni
mai întristat şi mai zdrobit.

4. /: Numai Cuvântul Tău Isuse,
mă mângâie pe orice drum,
să-ndur spre slava viitoare
orice nedrepte-ocări acum. :/

I: Cântările Harului, volumul 3, cântarea 181.
Autor text: Traian Dorz