1. Prinde mâna mea, Isuse,
și mi-o ține-n mâna Ta,
ca să-Ți pot Cuvântul dulce
totdeauna asculta.
Și în duhul ascultării,
liniștit și credincios,
pe ogorul voiei Tale
să-Ți fiu Ție de folos.

2. Prinde mâna mea și-nvaț-o
ca să poarte ne-ncetat
armele neprihănirii
cum Tu, Doamne, le-ai purtat.
Și să biruiască-n lupta
adevărului divin
fără pierderi, pân-la capăt,
pentru Tine, pe deplin.

3. Prinde mâna mea-ntărește-o
ca să poți cu ea mereu
sa lucrezi, să lupți, să mângâi
cum vrei Tu, nu cum vreau eu.
Și prin toate să se-nalțe
Numele Tău Preasfințit,
mai frumos, mai clar, mai mare,
ca să poată fi slăvit.

I: Cântările Harului, volumul 7, cântarea 118