1. O, călător iubit pornit spre veșnicie.
Cu dor în suflet și cu atâta bucurie.
Cum de-ai ales ca tu din Ierusalim.
La Ierihon să cobori, pe-un drum străin?

R: Te pândesc ispite și momeli
Vei fi prins, bătut și jefuit
De tot ce sfânt aveai mai ieri
De ce la Ierihon ai coborât?
Dar chiar la margine de drum
Samariteanul cu suflet bun
Te va lua pe brațe iubitor
Să fii mereu bun slujitor

2. O, călător de ce ești atras mereu.
De lume, de păcat de tot ce este rău?
Ai fost spălat și ridicat, de ce cobori
Menirea ta e să urci dincolo de nori.

3. Te-ai coborât la Ierihon și zaci pe drum.
Fără nădejde și speranță ești acum.
Dar trece un Samaritean cu pas duios.
Astăzi trece pe la tine, El Isus Hristos.

4. Rămâi creștine lângă El credincios.
Ridică-te, nu mai coborî nicicum în jos.
Ierusalimul cel ceresc e ținta, nu uita.
La Ierihon creștin iubit, tu n-ai ce căuta!