1. Tu ești în noi și nu simțim,
Cum nu simțim ce nu ne doare,
Cum nu ni-e greu și nu tânjim,
Când nu-i nici cald și nici răcoare.

R1: Tu ești în noi, când nu dorim,
Și când nimic greu nu ne pare,
Când nu-nsetăm, nici flămânzim,
Tu ești în noi îndestulare.

2. Tu ești în noi Cuvânt, când știm,
Cântând, în noi, Tu ești cântare.
Lumină ești, când strălucim,
Când ne rugăm - ești înălțare.

R2: De-aceea doru-Ţi nu-l simțim,
Ca cel de frați, în adunare,
Ca cel de flori când le privim,
Sau cel de ape la izvoare.

3. Tu ești în noi și nu simțim.
Cum nu simțim ce nu ne doare,
Cum nu ni-e greu și nu tânjim,
Când nu-i nici cald și nici răcoare.

R3: Tu ești în noi și nu simțim
Decât când pleci, a Ta plecare,
Atunci ni-e greu, atunci tânjim,
Atunci simțim că totul doare.

I: Cântarile Harului, Volumul 4, cântarea 185
Text: Traian Dorz