1. Încrede-te mereu în Domnul,
încrede-te mai mult și tare,
/: cu-atât mai mult cu cât durerea
și încercarea ta-i mai mare. :/

2. Încrede-te și-atunci când pare
că ruga nu ți-o mai aude,
/: când vezi că vreme-ndelungată
în nici un fel nu-ți mai răspunde. :/

3. Încrede-te și-atunci când fața
îți plânge-n lacrime amare,
/: zdrobit din cazne și durere
să-ți crești o-ncredere mai mare. :/

4. Încrede-te, că niciodată
n-ai să regreți a ta credință.
/: Răsplata-ncrederii în Domnul,
e strălucita biruință. :/

5. Și-atunci de fericit vei plânge
într-o eternă bucurie,
/: că pentru-o clipă de credință
ești răsplătit pe veșnicie. :/

I: Cântările Harului, volumul 4, cântarea 377.
Autor text: G. I.