1. O, Dumnezeul meu, Tu m-ai făcut,
să poți să locuiești în mine,
/: să poți prin mine, să fii cunoscut
de toți câți nu Te știu pe Tine. :/

2. Tu înlăuntrul meu Te odihnești,
și dragostea-mi Ți-e sfântă apă,
/: prin mine vrei necontenit să crești,
spre cei ce din păcat se-adapă. :/

3. Tu, Soarele cel veșnic neapus,
prin mine poți să-mparți lumină,
/: și întunericul Îți e supus,
când felul meu nu-Ți e cortină. :/

4. Tu, Viața mea, prin mine vrei să dai
la cei din jurul meu viață,
/: să poți pe toți să-i duci prin mine-n rai,
îmi spui prin Cartea Ta măreață. :/

5. O, Dumnezeul meu, eu Te-nțeleg,
când Tu domnești deplin în mine.
/: Nu în afara mea Tu-mi ești întreg,
ci dinlăuntru Te știu bine. :/

I: Cântările Harului, volumul 7, cântarea 240.