1. Părinte din ceruri, Te laud smerit,
cu inima plină de-al Tău Preaiubit,
că-n jertfa Golgotei am viața de sus,
și-a cerului slavă în Domnul Isus.

R: Te laud, Te laud,
Părinte din ceruri, Te laud în veac.

2. Ești dragostea vie, Tu, Tată Divin,
Lumina eternă doar Tu ești deplin,
și Tu-mi umpli lutul cu-al Soarelui har,
Hristos Ți-este Chipul, eternul Tău Dar.

3. Pe cruce Iubirea zdrobită s-a dat
și Cel fără pată ajuns-a păcat,
iertarea deplină și starea de fiu,
prin El, Tu mi-ai dat-o să fiu pururi viu.

4. Iar planul Tău veșnic alesu-m-a-n El,
în toate să-l semăn ca Fiu și ca Miel.
Pe sfânta Lui Față străluce divin
prea sfânta-Ți lumină și harul deplin.

5. Cu inima-n clocot, cu duhul în dor,
aștept întâlnirea pe-al cerului nor
cu Fiul Tău dulce, cu Mirele meu
plinindu-Ți voința, Slăvit Dumnezeu.

I: Cântările Harului, volumul 7, cântarea 243.