1. /: Un ciob de lut,
un pumn de tină :/
/: lipsit de farmec și lumină,
s-atragă Dragostea divină,
să cheme harul Tău să vină, :/
/: n-ar fi putut! :/
2. /: În vas de lut,
în pumn de tină :/
/: ai rânduit flori de lumină.
și inimă de doruri plină
spre-o Primăvară-n veci senină, :/
/: c-așa ai vrut! :/
3. /: Cu trup de lut
ai mers prin tină, :/
/: lipsit de slava Ta divină,
Te-ai încărcat cu-ntreaga-mi vină,
să nu fiu țărnă, ci lumină. :/ :/ Tu m-ai făcut! :/
4. :/ Eu, ciob de lut,
eu, pumn de tină, :/
/: aflat-am calea cea senină,
Isuse-n Tine am hodină,
cu Tine, Veșnică Lumină, :/
/: Tu m-ai umplut :/
I: Cântările Harului, volumul 7, cântarea 249