1. Milă ai de noi, Părinte,
când vom fi Ia greu hotar,
între stele și morminte,
între lege și-ntre har.
Milă ai de noi în ceasul
cu ispite și-ndoieli,
/: când vom sta să facem pasul
vinovatei învoieli. :/

2. Milă ai de noi când focul
trebuind să vină iar,
ne-am vrea ocolit mijlocul
dintre jertfă și altar.
Milă ai de noi când pradă
vom fi temerilor dați,
/: și-l vom crede pe iscoadă
și-i vom bănui pe frați. :/

3. Milă ai de orice stare,
care-ndură tremurând
ani de drum fără cântare,
munți de-amărăciuni tăcând
Milă ai de noi, Părinte,
căci e doar un fir de păr
/: între forme și cuvinte.
și-ntre duh și adevăr. :/

I: Cântările Harului, volumul 4, cântarea 337.
Autor text: Traian Dorz.