1. Lume, negustor de rele,
cum m-ai înșelat cu ele!
Mi-ai promis de toate cele
și mi-ai dat amar și jele.
Mi-ai promis mare și sare
și mi-ai dat lacrimi amare;
mi-ai promis averi de strâns
și mi-ai dat amar și plâns.

2. Lume negustor de rele,
cum m-ai înșelat cu ele!
Mi-ai promis de toate cele
și mi-ai dat amar și jele.
Mi-ai promis și mi-ai promis,
dar minciună-i tot ce-ai zis;
c-ai zis până te-am crezut,
și-apoi m-ai lăsat căzut.

3. Lume, negustor de rele,
cum m-ai înșelat cu ele!
Mi-ai promis de toate cele
și mi-ai dat amar și jele.
Ai zis cât ți-am fost pe plac,
și-apoi m-ai lăsat sărac;
ai zis până m-ai mințit
și-apoi m-ai lăsat zdrobit.

4. De n-ar fi-avut Dumnezeu
milă de sufletul meu,
unde-aș fi ajuns să zac,
n-ar ști nime-n veac de veac.
Fie Domnul lăudat,
c-a fost bun și m-a scăpat;
fie Domnul preamărit,
c-a fost bun - și n-am pierit!

I: Cântările Harului, volumul 5, cântarea 217.
Autor text: Traian Dorz.