1. Nu știm de ce ne treci adesea
prin fiere și oțet și fier,
dar știm că tot ce nu știm astăzi,
vom ști odată-acolo-n cer.

R1: Nu știm de ce suntem adesea
prea slabi, prea reci și prea săraci,
dar știm că Tu vrei mai statornici
și mai puternici să ne faci.

2. Nu știm de ce ne dai adesea
dureri și lacrimi și amar,
dar știm că-n toate, de-orice dată,
s-ascunde-un nou și dulce har.

R2: Nu știm de ce ne ceri adesea
slujiri și jertfe și poveri,
dar știm c-o binecuvântare
ne dai prin tot ce Tu ne ceri.

3. Nu știm de ce ne duci adesea
în loc de chin ori de noroi,
dar știm că-n orice loc e-o slujbă,
pe care Tu o ceri la noi.

R3: Nu știm de ce ne-oprești adesea
să nu ne ducem unde vrem,
dar știm că drumul fără Tine
ajunge cel mai greu blestem.

I: Cântările Harului, volumul 5, cântarea 47.
Autor text: Traian Dorz.