1. M-ai chemat cândva, Isus,
dintr-un nimb de cruce,
și de-atunci mai sus, mai sus,
inima mi-aș duce.

R1: M-ai înduplecat s-alerg
de-orice căi deșarte,
și de-atunci tot merg și merg
și-ncă-s tot departe.

2. Mi-ai întins cândva să-Ți iau
sfintele-Ți versete,
și de-atunci tot beau și beau
și mi-e tot mai sete.

R2: Mi-ai aprins fiorul sfânt
de-o iubire-adâncă,
și de-atunci tot cânt și cânt
și mai este încă.

3. Cu noi zări mi-ai fermecat
cerurile mele,
și de-atunci tot cat și cat
și-s tot mai cu ele.

R3: Chipu Tău mi l-ai pus dor
dincolo de ape,
și de-atunci tot zbor și zbor
și mi-e mai aproape.

I: Cântările Harului, volumul 5, cântarea 58.
Autor text: Traian Dorz.