1. Cântul meu Te-nalță iarăși
mai cu foc și mai cu dor,
/: căci Tu-mi ești mai drag ca toate,
scumpul meu Mântuitor. :/

2. Pentru Tine curge veșnic
al cântărilor izvor,
/: căci doar Tu le ești viața,
scumpul meu Mântuitor. :/

3. Orice cânt e-o tremurare,
e o șoaptă, un fior
/: de iubire pentru Tine,
scumpul meu Mântuitor. :/

4. O, primește-l și pe-acesta
în al cântecelor cor,
/: căci și el Ți-nalță slavă,
scumpul, meu Mântuitor. :/

I: Cântările Harului, volumul 5, cântarea 70.