1. Din toate pierderile-n viață,
mai dureroasă și mai grea,
/: ar fi iubirea când s-ar stinge
desăvârșit în ființa mea. :/
2. Aș rămânea în întuneric
și m-aș preface-n veșnic sloi,
/: n-aș mai avea nimic din toate
podoabele vieții noi. :/
3. Căci numai dragostea aduce
cu sine tot ce-i mai frumos,
/: în ea-i cuprinsă veșnicia
și Domnul meu, Isus Hristos. :/
4. Cu ea începe fericirea
și tot cu ea ființa mea.
/: Din toate pierderile-n viață,
iubirea mi-ar fi cea mai grea. :/
I: Cântările Harului, volumul 5, cântarea 126.