1. Nu predicați povești și basme,
voi cei trimiși să luminați,
/: ci Adevărul și Iubirea
de care spuneți c-ascultați. :/

R: Isus e Adevărul,
Cuvântul Lui ne-nfrânt,
prin El deschis ni-i cerul
cu-al lui așezământ!

2. N-ascundeți în cuvinte scumpe
gândiri viclene spre-a-nșela
/: pe cei cu inima curată,
ce gândul nu vi-l știu afla. :/

3. Nu vă făliți cu-naintașii,
când nu călcați după părinți,
/: și nu plecați pe calea sfântă,
când nu puteți fără arginți. :/

4. Nu mai măriți nelegiuirea,
vorbind de sfinții-naintași,
/: când orice fapte-a lor și vorbă
vă osândesc ai voștri pași. :/

5. Ci dacă n-aveți nici voință,
nici dragoste să vă-nfrânați,
/: lăsați la alții slujba sfântă
și mergeți către ce-adorați. :/

I: Cântările Harului, volumul 7, cântarea 314.