1. Deșertăciuni și vis sunt toate
în lumea asta de acum,
averea lumii-i amăgire
și măreția ei e fum.

R: Fericit cine-și adună
avuția cea de Sus,
fericit cine-mpreună
umblă cu Isus, rabdă cu Isus,
moare cu Isus,
/: el învie cu Isus. :/

2. Nu-i o mai mare nebunie
decât să-L uiți pe Dumnezeu,
și sufletul să-Ți legi de lume
și trupul de păcatul greu.

3. Cu-adevărat deșertăciune
sunt toate și-amăgiri și vis,
zadarnic se frământă omul
precum Scripturile au zis.

4. Când parcă dobândim pământul
atunci în groapă ne sfârșim
și toate câte-am strâns pe lume
le lepădăm și părăsim.

5. Nu-și duce omu-n veșnicie
nimic - decât ce-a dăruit
lui Dumnezeu și suferinței
cu dragoste - cât a trăit,

I: Cântările Harului, volumul 5, cântarea 349.
Autor text: Traian Dorz.