1. Privește-n sus Ia minunata stare
și locul scump din care ai căzut,
acolo-i sfânta și senina zare
și tot ce prin cădere ai pierdut.
Cutremură-te-adânc și te ridică,
strigându-L pe Hristos în ajutor,
chemându-L cu credință și cu frică,
El ți-este singurul Mântuitor.

R: Vino Ia Isus, vino Ia Isus.

2. Privește-n jos Ia groaza-ntunecată,
ascunsă-n fumul veșnicilor munci,
acolo ți-e Gheena blestemată
în care vrei orbește să te-arunci.
Ai mai putea, ai mai putea azi încă
să te ridici spre cerul tău pierdut,
mai poți opri căderea ta adâncă
chiar de-ai ajunge-n ultimul minut.

3. Adu-ți aminte-ndurerat de starea
în carea-ai fost atât de fericit,
când tu-L urmai cu toată ascultarea
pe dragul tău Mântuitor iubit.
Dă-ți iar întregul preț de liberare,
dă-ți orice jertfe să te curățești,
că însăși lupta să te-ntorci spre soare
te va umplea de bucurii cerești.

I: Cântările Harului, volumul 5, cântarea 268.
Autor text: Traian Dorz.