1. Cei vrăjmași îmi fac război
și-nlăuntru și-n afară,
și-nainte și-napoi
viața-ntruna mi-o-mpresoară.

R: Dar spre Tine, Domnul meu,
strig și mă predau mereu.
/: Tu ești Mântuirea mea
din orice-ncercare grea. :/
Doamne, Mântuirea mea.

2. Cei vrăjmași mă vor al lor
și în suflet și pe față,
și când urc și când cobor,
ei pândesc a mea viață.

3. Cei vrăjmași nu obosesc,
mi-urmăresc orice cărare.
Și când stau și când pornesc
viața vor să mi-o doboare.

4. Doamne, sunt al Tău și știu
că Tu-mi ești deplină pază.
Și când plec și când revin,
ochiul Tău mă priveghează.

I: Cântările Harului, volumul 6, cântarea 101.