1. Cum să Te slăvim, Isuse,
mai înalt și mai deplin,
când ne faci deodată noaptea
cel mai fericit senin,
când ne-nlături orice teamă,
când ne dai cât nici gândim
mai cu drag ca orice mamă,
cum să Te slăvim, cum să Te slăvim, Isuse,
cum să Te slăvim?

2. Să 'nălțăm a-noastre glasuri?
- Dar cât vom putea de sus,
ca să-Ți poată da o slavă
câtă-am datora, Isus?
Când ne-arați o grijă dulce
cât nu-i cer s-o mărginim,
de-am veni, ori de ne-am duce,
cum să Te slăvim, cum să Te slăvim, Isuse,
cum-să Te slăvim?

3. Să-Ți jertfim ființa noastră?
- Dar ce suntem oare noi?
Să-Ți vărsăm izvor de lacrimi?
- Dar cât poate-al lor șuvoi?
Ce-am putea avea spre Tine
vrednic ca să-Ți mulțumim,
ce cântări, ori ce suspine,
cum să Te slăvim, cum să Te slăvim, Isuse,
cum să Te slăvim?

I: Cântările Harului, volumul 6, cântarea 124.
Autor text: Traian Dorz