1. Te laud! Și lauda-mi fie
un foc care arde mereu,
/: mai viu, pentru Tine, Părinte,
Slăvit și Etern Dumnezeu! :/

2. Te laud! Și lauda-mi poarte
cu flacără numele-Ți sfânt,
/: Frumusețea-i mai clar să răsune
și-n ceruri, și-aici pe pământ! :/

3. Te laud! Și lauda-mi ardă
ca jertfă eternă pe-altar,
/: să fie-o mireasmă spre Tine,
Părinte - Izvorul de har! :/

I: Cântările Harului, volumul 7, cântarea 387.