1. Din încercări și din talaz m-ai ridicat,
Când valuri mari m-acopereau, Tu m-ai salvat,
Când am crezut că-s părăsit,
Iubirea ta m-a copleșit,
Un susur lin ființa-ntreagă mi-a cuprins
Și am știut, Isuse, -atunci,
Că trestia frântă nu o rupi,
Fitilul care-abia mai fumegă nu-l stingi.

2. Când deznădejdi și bezna grea m-a-nconjurat,
Când nu vedeam lumina, Tu m-ai luminat,
M-ai curățit și m-ai spălat,
Mi-ai pus în vas ulei curat,
Te preamăresc, Isuse, Domnul meu ceresc,
M-ai mângâiat prin Duhul Sfânt,
Comoară-n vasul de pământ,
Arvuna Vieții ce se v-a-arăta curând.

3. Oricâte-au fost și-oricâte încă vor veni,
De Tine niciodată nu m-oi despărți,
Că-n Tine, Doamne, am aflat,
Izvorul vieții, nesecat,
În Tine veșnic sufletul mi-l odihnesc,
Ești Turnul meu de adăpost,
În Tine simt că am un rost,
Atât de mult Tu m-ai iubit, Tată ceresc.

4. Din încercări și din talaz m-ai ridicat,
Când valuri mari m-acopereau, Tu m-ai salvat,
Doar Ție-n veci Ți se cuvine,
Puterea, slava și mărirea,
Ești Dumnezeu din veșnicie-n veșnicii,
M-ai scos din crunta fărdelege,
Și m-ai făcut copil de Rege,
/: Îți mulțumesc și-n veci de veci slăvit să fii! :/